Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a revizuit în scădere estimarea privind creșterea economiei globale în 2023 și a avertizat că “mulți oameni” vor resimți anul viitor ca pe o recesiune, în condițiile în care se așteaptă ca țări reprezentând peste o treime din economia lumii să înregistreze contracții.
Fondul Monetar Internațional a revizuit prognozele privind creșterea economiei mondiale în 2022 și 2023, precum și estimările referitoare la evoluția inflației, citând consecințele războiului din Ucraina, blocajele din China, dar și efectele înăspririi politicilor monetare.
Acțiunile europene scad în tranzacțiile de luni, contractele futures pe titlurile americane urmând o traiectorie similară, în contextul în care înăsprirea restricțiilor anti-Covid în China alimentează temerile privind încetinirea economiei globale.
Fondul Monetar Internațional (FMI) a revizuit puternic în scădere prognoza privind creșterea economiei României în acest an, în condițiile în care se așteaptă ca războiul din Ucraina să afecteze semnificativ economiile europene, în special statele emergente și în curs de dezvoltare.
Acțiunile europene se depreciază puternic în debutul săptămânii, pe fondul îngrijorărilor privind încetinirea redresării economiei globale, alimentate de creșterea numărului de infectări cu tulpina delta a coronavirusului.
Pandemia de coronavirus va costa economia mondială 12.000 miliarde de dolari până la finele anului viitor, un preț mult prea ridicat pentru a putea fi acoperit de asigurători, potrivit șefului Swiss Re.
Cotațiile petrolului au scăzut abrupt pe piețele internaționale joi, înregistrând cel mai amplu declin zilnic din ultima lună și jumătate, în contextul creșterii stocurilor în SUA și al estimărilor pesimiste privind recuperarea economiei americane și mondiale în urma pandemiei de coronavirus.
Economistul șef al Moody's Analytics Mark Zandi este de părere că riscul ca o recesiune să lovească economia globală este "teribil de mare" și s-ar putea ca factorii de decizie să nu poate inversa această direcție.
Numărul mare de investitori în căutare de active sigure pe fondul escaladării tensiunilor comerciale dintre primele două mari puteri economice ale lumii și al îngrijorărilor legate de încetinirea creșterii economiei globale a transmis un nou semnal de alarmă privind declanșarea unei recesiuni, curbele randamentelor obligațiunilor inversându-se în SUA și Marea Britanie pentru prima dată de la criza financiară din 2008.
Marile companii din SUA se pregătesc pentru o nouă recesiune, multe dintre acestea anunțând deja tăieri de costuri pentru a nu fi prinse cu garda jos, potrivit analiștilor Gartner.
Marile economii au început anul 2018 cu creșteri puternice și sincronizate, însă avansul a încetinit ulterior, în special în Marea Britanie, Japonia și China, iar economiile au intrat pe traiectorii divergente. În SUA, economia a continuat să accelereze, grație stimulilor fiscali.
Ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană ar putea avea consecințe grave pentru recuperarea economiei globale, a avertizat marți Fondul Monetar Internațional (FMI), care a adăugat un eventual Brexit pe lista principalelor amenințări cu care se confruntă în acest an marile economii ale lumii, alături de încetinirea creșterii în China, volatilitatea piețelor financiare și riscuri de natură geopolitică.
O nouă recesiune globală, majorarea dobânzilor în SUA, dar și creșterea cotațiilor petrolului și dispariția așa-numiților unicorni – startup-uri, cele mai multe din domeniul tehnologic, evaluate la cel puțin 1 miliard de dolari – sunt câteva dintre previziunile economiștilor și analiștilor financiari pentru anul 2016. În Europa, principala amenințare politică și economică va fi criza refugiaților, scrie Bloomberg.
Economia mondială avansează într-un ritm mai lent decât cel preconizat de Fondul Monetar Internațional (FMI) și alte instituții financiare, potrivit șefului Maersk Group, operatorului celui mai mare transportator maritim pe segmentul de containere.
Schaeuble a avertizat în mod repetat cu privire la riscurile unei dependențe prea mari de măsurile de stimulare ale băncilor centrale și a subliniat necesitatea adoptării de reforme structurale.